Informații prețioase despre bolile sezonului rece

Este cunoscut faptul că vremea și schimbările de temperatură influențează organismul uman. Principalii factori meteorologici sunt: umiditatea aerului, curenții de aer, presiunea atmosferică și radiațiile. Aceștia produc modificări ale mediului la care organismul se adaptează prin diverse procese fiziologice, dar uneori determină simptome sau agravarea unor boli.

Ce se poate întâmpla în sezonul rece?

Creșterea solicitării orga­nismului prin instabilitatea vremii, intrarea în colectivitate, scăderea rezistenței la nivelul căilor respiratorii superioare ca urmare a scăderii temperaturii, pot favoriza îmbolnăvirile la acest nivel. Alte consecințe: agravarea bolilor cardiovasculare (cardio­patia ischemică, hipertensiunea arterială), crește frecvent numărul accidentelor vasculare cerebrale; bolile reumatice sunt meteo­rsensibile, vremea înnorată și temperaturile scăzute producând exacerbarea durerilor; pot apărea dureri la nivelul cicatricelor postoperatorii. În sezonul rece, se agravează bolile psihice, de aceea persoanele cu labilitate psihoemoțională crescută reacționează la schimbările de temperatură prin iritabilitate, creșterea anxietății, uneori somnolență, cefalee, scăderea capacității de concentrare la locul de muncă. Pot apărea leziuni la nivelul tegumentelor produse prin îngheț. Acestea apar in urma expunerii prelungite la temperaturi scăzute.

Răceala

Este cea mai cunoscută și mai comună boală, ale cărei semne sunt recunoscute cu ușurință de fiecare. Prezența polipilor nazali, a bolilor alergice care afectează mucoasa nazală și a stresului prelungit cresc riscul producerii răcelii. Simptomele răcelii sunt: dureri de gât sau înroșirea acestuia, dureri de cap și febra înfundarea nasului sau scurgerea de secreții nazale, strănut, respirație dificilă pe nas și, uneori, febră.
Ele apar la 2-3 zile de la infecție și au durata cuprinsă între 2 și 14 zile, peste două treimi din bolnavi vindecându-se în cel mult o săptămână. Răceala se poate complica cu o infecție bacteriană a faringelui (amigdalelor) sau a sinusurilor, manifestându-se prin febră ridicată, secreții faringiene abundente care se elimină prin tuse și chiar alterarea stării generale de sănătate.
Răceala se transmite pe diferite căi și anume:
• prin inhalarea picăturilor suspendate în aer, chiar timp îndelungat;
• prin inhalarea particulelor relativ mari ale secrețiilor respiratorii, care ajung în aer;
• prin contactul secrețiilor respiratorii infectate cu pielea sau obiectele înconjurătoare, urmat de atingerea ochilor sau a nasului.
Riscul transmiterii infecției de la un om bolnav la unul sănătos este între ziua a doua și a patra de la contactarea acesteia, când nivelul virusului în secreții este cel mai ridicat.
În cazurile necomplicate, este necesar doar tratamentul simptomatic: repaus la pat, aspirina și paracetamol pentru febră și pentru durerile de cap, aport crescut de lichide, ceaiuri calde, vitamina C.
Antibioticele nu sunt necesare, întrucât ele nu distrug virusurile, fiind utile doar în cazul în care apar complicații bacteriene, ca sinuzita sau infecțiile gâtului.

Laringita acută

Reprezintă inflamația acută a mucoasei laringiene favorizată de atmosfera poluată, expunerea la frig, umezeală, inhalarea unor vapori fierbinți sau substanțe toxice iritante, fumul de tutun, efort vocal prelungit, cauza determinantă fiind alteori o infecție virală sau, mai rar, microbiană.
Simptomele sunt: răgușeală, senzație de uscăciune și arsură în gât, înțepături la înghițit, tuse seacă, uneori dureroasă, iritativă, persistentă. După o evoluție de câteva zile până la o săptămâna, fenomenele cedează, răgușeala se diminuează până la dispariție.
Tratamentul constă în repaus vocal complet, în cameră încălzită, cu aerul umezit cu vapori de apă (prin introducerea unor surse de evaporare, cum ar fi un vas cu apă aplicat pe calorifer), regim alimentar ușor, se vor evita condimentele, băuturile alcoolice, alimentele fiind servite la temperatura camerei. Se interzice fumatul, se interzic pulverizarea de substanțe iritante (parfum, deodorant), care agravează tulburările mucoasei laringiene.
Local se recomandă picături nazale de 3-4 ori pe zi, aerosoli cu antibiotice și hidrocortizon, antitermice (aspirina, piramidon), antitusive (codenal), vitamine. De asemenea, aplicarea de comprese calde în jurul gâtului poate fi utilă. La copii, laringita acută îmbracă uneori o formă dramatică, cu tulburări respiratorii grave (copilul este agitat, respiră zgomotos, cu greutate), mergând până la asfixie. Febra, paloarea, tahicardia și starea generală alterată completează tabloul acestei laringite dramatice. Internarea de urgență a copilului în spital este obligatorie.
Bronșită acută

Bronșită acută – Rar izolată, face, de cele mai multe ori, parte din inflamația mucoase întregului aparat respirator sau a bronhiilor, datorită infecției cu virusuri sau cu microbi. Apare îndeosebi toamna și iarna când aerul inhalat este rece, corpul se răcește, fiind expus la frig, când hainele și încălțămintea umedă provoacă o congestionare a mucoasei căilor respiratorii favorabilă înmulțirii microbilor existenți și creșterii virulenței lor. Continuare a inflamării mucoasei nasului (guturai), a faringelui (faringita), a laringelui (laringita), a traheii (traheita), bronșita începe cu o stare febrilă, tuse seacă (la început) urmată de expectorație, întâi mucoasa, apoi muco-purulente sau net purulentă. Bolnavul va sta în casă în perioada febrilă, într-o cameră nu mai caldă de 18-20 grade Celsius, aerisită și cu aerul umezit. Tratamentul constă în administrarea de aspirină, paracetamol și atunci când se impun, antibioticele. Alimentația trebuie să fie ușoară, cu lichide abundente, fructe și legume. Fumătorilor li se recomandă să întrerupă inhalarea fumului iritant, care nu va face decât să favorizeze cronicizarea bronșitei sau apariția eventualelor complicații. Durata bolii variază în funcție de rezistența organismului în jur de 10-15 zile, iar la copii și persoanele vârstnice perioada de vindecare este mai lungă.

Recomandări pentru sezonul rece

Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată, dar trebuie evitată supraîncălzirea organismului; extremitățile vor fi protejate prin purtarea de mânuși, șosete și căciulă; trebuie evitată trecerea în mod brusc de la temperatura ridicată din locuințe la temperaturile foarte scăzute din exterior; se vor evita pe cât posibil aglomerațiile; când tușiți sau strănutați utilizați o batistă de unica folosință, pe care o aruncați ulterior la gunoi; temperatura în locuințe va fi menținută la o valoare cuprinsă între 20 – 21 grade; regimul alimentar va fi bogat în fructe și legume pentru a furniza organismului necesarul de vitamine; respectați toate normele de igienă personală.
Dacă simptomele apărute în caz de îmbolnăvire nu cedează, trebuie să vă prezentați neîntârziat la medicul de familie.
Dr. Cristiana GÂNDĂCIOIU, DSP Vâlcea

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

mesaj(e)

Caseta redactionala

Preşedinte de Onoare: Ioan Barbu
Director onorific: Lilian ZAMFIROIU
Director general: Sorin Alexandru Barbu
Director general adjunct: Elena Grigorescu
e-mail: office@curierul.ro
Director de Publicitate: Alin Emilian Tudoroiu
e-mail: publicitate@curierul.ro
Redactor Șef (valentinmateescu@curierul.ro):
Valentin Mateescu
Corespondent Germania: Dr. Christian Pelshenke
Tehnoredactori (tehno@curierul.ro):
Bogdan Burcea, Mădălin-Alexandru MOJOIU
Redactori de rubrică (redactia@curierul.ro):
Anamaria Constantinescu, Sebastian Iulian Cîrciu, Marius Constantin Ciutacu
Râmnicu Vâlcea, Carol I 19, Vâlcea, 240591, România
Tel.: 0250/73.23.25; 0350/40.17.02;
Fax: 0250/73.23.26; 0350/40.17.03;
www.curierul.ro
www.curieruldevalcea.ro
www.curieruldevalcea.com
ISSN: 1220-9597 / ISSN-L: 1220-9597

Calendar

noiembrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Oct    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930