Go to ...

ANGAJĂM!

Încărcător-descărcător pe platforma chimică.

Salariu de până la 2300 lei net

Telefon 0756120383

filme porno
filme online
xnxx
xxnx
xxnxx
xxnxnxx

Curierul de Vâlcea on YouTubeRSS Feed

16 octombrie 2018

Centenarul „Ecaterina Teodoroiu – eroina de la Jiu”, 1917-2017


Într-o atmosferă de mare și aleasă încărcătură patriotică, Consiliul Judeţean Gorj a organizat, la Târgu-Jiu, un amplu program de activități culturale, religioase și militare dedicate Centenarului „Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu”, 1917-2017. Astfel, în prezența oficialităților județene și locale, a reprezentanților Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – filialele București (prof. Andrei Popete-Pătrașcu – vicepreședinte), Gorj (lt. col. Ovidiu Ghindă și prof. Grigore Haidău, vicepreședinți), Hunedoara (ing. Gheorghe Ile – președinte, Ioan Dorel Șchiopu – secretar executiv) și Vâlcea (ist. Eugen Petrescu – președinte, col. Nicolae Ștefănescu – vicepreședinte și jr. Nicolae Dobrică – membru), a reprezentanților instituțiilor militare, a locuitorilor municipiului Târgu-Jiu și ai localităților vecine, centenarul trecerii în nemurire a eroinei poporului român a fost omagiat printr-un complex de manifestări desfășurat pe parcursul întregii zile la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” și Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” din cartierul Vădeni, Muzeul Județean de Istorie „Alexandru Ștefulescu”, Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu din Piața Prefecturii, Calea Eroilor și Parcul Coloanei Infinitului.

Desfășurarea evenimentului
Manifestările au debutat cu o slujbă de pomenire a Eroului Sublocotenent Ecaterina Teodoroiu, oficiată de un sobor de preoți la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Vădeni (acolo unde eroina a fost botezată), în prezența urmașilor acesteia pe linia fraților. Coordonatorul acestui prim punct din program a fost tânărul istoric Andrei Popete-Pătrașcu, care, împreună cu familia sa – părinți și bunici, cu rudele eroinei și cu enoriașii acestei biserici, la care ne-am alăturat și noi cei din afara localității și a județului, au fost alături de preotul paroh Marian Mărăcine – protopop al Protoieriei Târgu-Jiu Nord și de soborul de preoți, contribuind cu pioșenie la desfășurarea ritualui prevăzut de canoanele bisericești și la reușita ceremoniei solemne. După cuvântul evocator rostit de preotul paroh, Ștefania Căprea – o fetiță în vârstă de 12 ani, din Vădeni, a interpretat doina „Lină, Cătălină”, impresionând auditoriul cu vocea sa. Conform tradiției, au fost oferite batiste și lumânări, care au stat aprinse în timpul slujbei, iar la sfârșit au fost împărțite pachete cu alimente pentru sufletul celei comemorate. După slujbă, participanții au fost invitați să viziteze Conacul Pleniceanu, astăzi Casa Parohială, o construcție restaurată și bine îngrijită.
A urmat un moment emoționant la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu”, acolo unde s-a născut Eroina de la Jiu, când, în curtea casei a fost plantat un „Stejar al Recunoștinței”. Oficialități județene și locale, reprezentanți ai Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, membri ai Asociației Cercetașilor Tradiționali din România – Filiala Dolj, elevi ai Colegiului Național „Ecaterina Teodoroiu” și ai Școlii Gimnaziale „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, urmași ai eroinei, o gardă de onoare formată din membri ai Asociației „Tradiția Ostășească” – echipați în ținuta militară specifică timpului, istorici, cercetători, cadre militare în rezervă și retragere, cu toții și-au adus prinosul de omagiu eroinei. Grupurile de cercetași din județul Gorj și elevi ai instituțiilor școlare amintite au plantat „Stejarul Recunoștinței” și, în sunetul de trompetă, cei prezenți au depus pământ la rădăcina acestuia, reînviind o tradiție mai veche de pe plaiurile Gorjului, din urmă cu 90 de ani, atunci când la Târgu-Jiu a fost plantat „Stejarul Unirii”. Au rostit alocuțiuni și au pus o brazdă de pământ la rădăcina stejărelului Gheorghe Nichifor – vicepreședinte al Consiliului Județean Gorj, Adrian-Marcel Tudor-Drăghici – viceprimar al municipiului Târgu-Jiu, Costin Scurtu – șeful Filialei Constanța a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, Eugen Petrescu – președintele Filialei Județene „Matei Basarab” Vâlcea a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”. Și aici, ca și la biserică, fetița Ștefania Căprea a încântat participanții cu vocea sa, pusă în valoare prin aceeași piesă de suflet românesc; doina „Lină, Cătălină”. Manifestarea de la Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” a fost moderată de tânărul istoric gorjean Andrei Popete-Pătrașcu – vicepreședinte al Filialei București a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
Următorul moment din program a fost vernisajul expoziției foto-documentare dedicată vieții și faptelor de arme ale Eroului Sublocotenent Ecaterina Teodoriu, organizată la Muzeul Județean de Istorie „Alexandru Ștefulescu”. Manifestarea a fost moderată de către Dumitru Hortopan – directorul instituției și de muzeograful Valentin Pătrașcu, în prezența subprefectului Județului Gorj, Sorin Gabriel Arjoca, acesta primind onorul din partea Gărzii de Onoare a Asociației „Tradiții Ostășești”.

Un moment artistic a impresionat publicul până la lacrimi
Avansând, manifestările au continuat la Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu din centrul municipiului Târgu-Jiu, în prezența unui public numeros. Au participat la ceremonialul religios și militar Înaltpreasfințitul Irineu – mitropolitul Olteniei, care a rostit un cuvânt de învățătură, preoți și militari, oficialități județene și locale, primari din județ, invitați din țară, și foarte mulți gorjeni din reședința de județ și din localitățile vecine. Programul manifestărilor de la mausoleu a debutat cu prezentarea semnificației evenimentului și cu slujba de pomenire a eroinei, a continuat cu câteva alocuțiuni evocatoare (istoricii Gheorghe Nichifor – vicepreședintele Consiliului Județean Gorj și Costin Scurtu – șeful Filialei Constanța a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” excelând prin alocuțiunile rostite), cu un moment artistic de mare sensibilitate susținut de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, cu depunere de coroane și jerbe de flori, cu onorul la erou (stingerea) și cu defilarea Gărzii de Onoare constituită din militari ai Garnizoanei Târgu-Jiu.
Nu pot trece mai departe fără a face o scurtă referire la momentul artistic ce m-a impresionat până la lacrimi, în care artiștii-dansatori de la „Doina Gorjului” au pus în scenă „Hora de pomană” – ritualul unui obicei popular creștin, unic în România, specific Gorjului (zona de interferență Gorj-Mehedinți), care se desfășoară în anotimpurile calde cu prilejul nedeilor (petreceri câmpenești de origine pastorală, organizate cu prilejul unei sărbători sau al unui hram) și are un scop bine determinat, acela de a omagia pe cei dragi, plecați în „Lumea cea fără de dor”. Am auzit în jurul meu oameni suspinând, am văzut lacrimi curgând; am văzut pentru prima oară un monah, un ierarh al Bisericii noastre plângând – întâistătătorul acestor plaiuri, Înaltpreasfințitul Irineu – mitropolitul Olteniei, pătruns de rânduiala acestui vechi obicei românesc, ce vine din adâncurile istoriei noastre, a plâns. «„Hora de pomană” este comandată de familia îndoliată și se joacă pe o melodie și un text trist, de jale, cu versuri în care se regăsește atât viața celui trecut în „Lumea de apoi” cât și a celor îndurerați; este o horă mare, la care sunt invitați să participe toți oamenii aflați la nedeie. În mijlocul horei, lângă taraf, se află coșul cu lumânări, batiste, flori, colaci și ulcele cu vin, care vor fi date de pomană pentru decedat, celor aflați în horă. „Hora de pomană” are loc la un an sau la șapte ani de la deces, fiind și un prilej pentru cei îndoliați și nu numai „de a călca doliul”. Călcatul doliului (lepădatul) este momentul în care se fac primii pași în horă, pe o batistă albă, acesta reprezentând respectul pentru cel plecat dintre cei vii, spunându-se, din bătrâni, că, dacă nu pui primii pași pe o batistă albă, „lepădând” în acest fel doliul, ai juca pe pieptul mortului, totodată dezlegând pe cei apropiați lui, aceștia putând, de aici înainte, să joace în horă și să dea jos hainele de doliu. După ce se termină cântecul de jale, caracteristic acestui obicei, după ce s-a călcat doliul, hora continuă, nedeia urmându-și cursul ei normal, cu taraful care se află la fața locului și cu repertoriul acestuia, unde, ușor, se integrează și familia celui pentru care s-a dat hora de pomană, astfel trecând peste momentele grele, viața mergând mai departe». http://www.verticalonline.ro/hora-pomana-plaiul-closani.

Film documentar în finalul evenimentului
Ulterior, programul a continuat cu o impresionantă Procesiune „In memoriam” pe Axa „Constantin Brâncuși” – Calea Eroilor, 1250 m (Masa Tăcerii – Aleea Scaunelor – Poarta Sărutului – Biserica Sfinții Apostoli „Petru și Pavel” – Coloana Infinitului), iar după orele 19.30 programul a constinuat cu o proiecție a filmului documentar „Cătălina Teodoroiu – Eroina poporului român” (realizat de publicistul gorjean Dorin Brozbă) și a filmului artistic „Ecaterina Teodoroiu”, în Parcul Coloanei Infinitului din Târgu-Jiu.
În semn de omagiu adus Eroinei de la Jiu, pentru a marca evenimentul și a păstra vie memoria acesteia, a faptelor de arme și a sacrificiului său, Consiliul Județean Gorj a emis o medalie și o insignă – Medalia omagială „Ecaterina Teodoroiu. 100 de ani de la trecerea în eternitate, 1917-2017” și Insigna omagială de rever „Centenar Ecaterina Teodoroiu” – ambele cu efigia omagiatei (medalia cu chipul pe avers în relief și Casa Memorială „Ecaterina Teodoroiu” pe revers, iar insigna cu chipul pictat), acestea fiind conferite reprezentanților instituțiilor administrației publice, instituțiilor de cultură, instituțiilor militare și Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”.
Am avut bucuria să trăiesc la Târgu-Jiu momente de neuitat. O îmbinare a noului cu tradiționalul românesc, o frumoasă pagină din istoria prezentă a României scrisă de oamenii frumoși ai Gorjului – edili, oameni de cultură, militari, preoți, elevi etc., pentru a omagia simbolul feminin al României și al Europei, simbolul jertfei supreme – Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu.

Eugen PETRESCU

 

Print Friendly, PDF & Email

Comentarii

mesaj(e)