Du-te la...

Intonarea Imnului Național de Ziua Râmnicului

Curierul de Vâlcea pe YouTubeRSS Feed

18 iunie 2019

Fraze

Generalul de leac și amnistia lui Teodorovici

Ce, atîta tura-vura? Ce, atîtea, teze şi ipoteze? În cazul lui Oprea, apa de ploaie e limpede: România nu putea fi ţara tuturor posibilităţilor dacă nu era protejată de cele peste 1500 de „misiuni de urgenţă”, numai în Bucureşti, cînd Gheneralul a umblat alandala cu coloana oficială, călare pe armăsari cu girofaruri. Cum dom’ gheneral

Tronul Reginei Maria, la Sângeru

Nu, nu am furat de la Balcic tronul cioplit în piatră, așezat pe țărmul stâncos, sus, al Reginei Maria, marea și unica regină a României care a fost soldat și mamă în același timp. Făcând eu pași pe aleile de lângă micul castel în care se refugia, spre reverie, partenera Regelui Întregitor, am aflat povestea

Feriți-vă de noroc! El vine de la Diavol

Am citit comentariile cititorilor la știrile postate de colegii mei din AMPress. Nu m-a surprins foarte tare numărul uriaș de accesări, like-uri și comentarii la o știre legată de rugăciunea pe care ar trebui s-o rostești și s-o adresezi Cuvioasei Parascheva. Moaștele Sfintei sunt la Catedrala Mitroplitană din Iași. Am scris și eu ceva pe

Klaus Iohannis marşează „disciplinat” pe aceeaşi linie antiromânească

Vom avem parte de un cincinal de umilinţă şi batjocură străină, după un deceniu de stăpînire băsistă multilaterală. Prea entuziaşti şi induşi în eroa­re de promisiuni, românii l-au votat pe Iohannis, nutrind spe­ranţa că vor cina cu bogătaşii Europei la masă. Astăzi, deza­măgiţi pentru că Preşedintele a cedat poliţiei planetare ceea ce a mai rămas

Iohannis şi Isărescu joacă alba-neagra cu banii Ţării

Mugurel Isărescu merge mai departe cu încăpăţînarea. Cu un tupeu fără frontiere şi cu o falsă preocupare faţă de aşa-zisa stabilitate economică, dom’ Mugurel iese pentru a patra oară în public, cu un gen de opoziţie multiplă faţă de cacealmaua noului Cod Fiscal, gata să rostogolească mai abitir cetăţeanul român în torentul controlat al austerităţii.

Tu pe ce lume trăiești, mă? Îîî?

Se făcuse deja târziu pe pământ. Cei mai mulți aflaseră că luna nu e o feștilă pe cer, iar pământul nu e pătrat. Curentul electric intrase în odăi, iar pasionații de lectură citeau „Frații Karamazov” sau „Pentru cine bat clopotele” la veioză, un felinar catifelat pe care-l astupi și destupi cu nasturele mic al unui

Niște ciocli cu haine de demnitari

Ce aventurieri, mon cher, ce aventurieri!, aceşti şcolari din Parlament, plătiţi din banii poporului. Aventurieri capabili de performanţe greu de egalat! Micimile lor – repetenţi la materiile de bază, au pe mînă şi la degetul mic legi şi decizii vitale pentru soarta poporului, dar o ţin din vacanţă în vacanţă. Cele douăsprezece luni ale anului

Mi-e scârbă! Mai duceți-vă dracului!

Filfizonul Tsipras are un singur merit – acela de a fi pus o talpă FMI. Are însă cusurul scârbos că acum cere aceluiași FMI și celorlalte instituții bancare, alte 50 de miliarde de euro împrumut. Altfel n-are cu ce-și plăti salariile bugetarilor, cei care l-au susținut în ample hore în Piața Omonia și pensiile care,

Clubul de crimă organizată împotriva statului român

Voi, măscăricilor din Parlament, ne-aţi adus fericirea de a fi săraci de un sfert de veac! Fericirea de a fi călcaţi în picioare de lifte străine, care vor să-şi facă statul lor în statul nostru şi ne-au cumpărat pe nimic terenurile agricole, pădurile, casele şi apele! Că aţi reuşit, şi noi sîntem vinovaţi! Ne-aţi izgonit

De n-ar fi fost „vizitiii de cuvinte”

Obosit să mă mai uit la politică, fiindcă sună mereu a pagubă, ca un clopot de înmormântare, m-am rezemat de rafturile bibliotecii mele din Sângeru, ultima pe care am clădit-o. E o migală de zidar sufletesc. Cât am trăit, în tinerețea mea jurnalistică, la Vâlcea, mi-am rânduit cu întâietate, pe cel mai lung perete al

Charles are fantezii „erotice” cu Transilvania noastră

Globalizarea păcătoasă a dat peste cap normalitatea în care trăiau oamenii României. Batalioane de şarlatani-„diplomaţi” au venit în Ţara noastră să cumpere pe mai nimic pămînturi, bogăţii ale solului şi subsolului. Cea mai mediatizată manipulare asupra căreia trebuie să fim cu multă băgare de seamă este aciuarea tot mai acaparatoare pe teritoriul Transilvaniei noastre a

Morela, pe care îl cheamă Gheorghe

Morela mi-a adus aseară, târziu, în întuneric, o remorcă de tractor în care am stivuit, nu eu, cu toate că o fac fără preget, prima coasă de lucernă. Cei trei muncitori care au colaborat la astrucarea recoltei mele furajere păreau bosumflați, așa că am sporit cota de rachiu pe cap de furcă lucrătoare și zâmbetele

Când moartea vine cântând sau drama neștiută a unei morți anunțate

Cântărețul Adrian Enache, prieten cu Gabriel Cotabiţă, transmite, nemilos, o realitate – creierul cântărețului a murit în minutele, multe, puține, în care a zăcut într-o sală de sport, uitat (poate) de toată lumea, ajutat (poate) de toți doctorii hotelului în care făcea gimnastică și de toate smurd-urile picate la secundă deasupra inimii lui care a

Nimeni n-a mai înviat de Paști iar Iisus s-a retras definitiv în cer

N-am crezut și nu cred că de Paști va mai învia cineva. Copil fiind, îmi așteptam înfrigurat un bunic pe care l-am iubit. Firește că n-a venit, spre dezamăgirea micului creștin ortodox. Sub streașina de șindrilă a bisericii mele din sat, cântând la miezul nopții, cu preotul deodată, „Hristos a Înviat din morți cu moartea

Biet Iohannis! Din ce să faci „guvernul meu”?

Președintele Iohannis, obosit de pălăvrăgelile celor care-l acuză că nu vorbește, a vorbit marţi cu îmbelșugare. A răspuns tuturor întrebărilor, unele legitime, deștepte, câteva imbecile. Între altele, neamțul nostru a explicat din nou și de ce vrea un guvern al lui. Eu am speranța că acest sibian ne-chel, ne-cocoșat, ne-bâlbâit, ne-alcoolic, care stă drept lângă

Curajul de-a te întoarce din paradis

Pompiliu Manea, Emil Racoviţă şi urmaşii lui. Spre Polul Sud, Editura Mediamira, 2014 Prof. univ. dr. ing. Pompiliu Manea este unul dintre acei rari călători generoşi care nu cutreieră lumea doar pentru sine, ci şi pentru semenii lor. Dovadă stau impresionantele recolte de consemnări pe care le produc aceste experienţe personale, a căror documentare este

Articole anterioare › › ‹‹Articole noi